Curtea de Apel Alba Iulia a admis miercuri contestațiile declarate de Ilie Carabulea, Oprea-Nicolae Carabulea și alți șase inculpați, împotriva încheierii pronunțată, în luna iunie, de Tribunalului Sibiu, prin care s-a dispus începerea judecării dosarului.
Instanța a desființat încheierea preliminară și, în parte, încheierea intermediară si a dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată – Biroul Teritorial Sibiu, „deoarece rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut”.
Neregularitatea are legătură, în principal, cu mandatele de supraveghere tehnică, respectiv cu interceptările telefonice dispuse în cauză.
Instanța a menținut decizia Tribunalului Sibiu privind constatarea nulității absolute a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate, respectiv prelungite în cauză, motivând că au fost realizate cu tehnica SRI și a exclus din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităților de supraveghere tehnică.
„(…) Constată nulitatea absolută a punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică încuviințate, respectiv prelungite, (…) exclude din materialul probator toate procesele-verbale de consemnare a rezultatelor activităților de supraveghere tehnică sus-menționate. În conformitate cu Decizia CCR nr. 22/18.01.2018, dispune îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă și a suporților care conțin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică menționate, precum și eliminarea referirilor la aceste mijloace de probă și eliminarea redării conținutului acestor mijloace de probă din rechizitoriul (…) din 05.09.2018. Dispune ca măsura să fie dusă la îndeplinire de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată – Biroul Teritorial Sibiu”, se arată în soluția Curții de Apel Alba Iulia.
Totodată, instanța a constatat că a fost remediată neregularitatea referitoare la cheltuielile judiciare și au fost stabilite cheltuieli judiciare în cuantum de 19.568,8 lei care vor fi suportate de către inculpați.
De asemenea, Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondată contestația declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată – Biroul Teritorial Sibiu.
În această cauză, Ilie Carabulea, fiul său Oprea-Nicolae Carabulea și mai mulți angajați sunt acuzați că au constituit un grup infracțional organizat la sfârșitul anului 2014 – începutul anului 2015, în condițiile în care Carpatica Asig avea o situație financiară precară și nu mai îndeplinea condițiile de solvabilitate, în sensul că valoarea marjei de solvabilitate disponibile scăzuse sub valoarea marjei de solvabilitate minime determinate în conformitate cu reglementările legale în vigoare în materia asigurărilor.
Scopul grupului era săvârșirea unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig și evitarea suspendării autorizației de funcționare de pe piața asigurărilor din România.
Procurorii au susținut că au indicii că cei care aveau funcții de conducere în cadrul companiei ar fi tergiversat înregistrarea rezultatelor inventarierii, „în scopul eludării normelor ASF privind reglementarea pieței asigurărilor din România”.
Astfel, „aceștia, profitând de funcțiile deținute au efectuat demersuri de natură sa tergiverseze si să influențeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiara (A.S.F) fata de societatea de asigurări deținuta și controlata indirect de Carabulea Ilie, astfel încât sa nu reiasă deficiente grave, împiedicând în mod repetat înregistrarea rezultatului inventarierii rezervei de daună”, adăugau sursele citate.
De asemenea, procurorii au susținut că nereguli ar fi fost identificate și la nivelul departamentului IT, fiind făcute demersuri pentru a schimba situația financiară a societății prin modificarea sumelor care reprezentau rezerva de daună.